Asistenţă şi servicii consulare pentru…

Alte informaţii

ANUNT


Pasapoartele electronice individuale pentru care s-au preluat datele biometrice la Ambasada Romaniei in Irlanda-Sectia Consulara, in perioada 15 mai - 15 august 2012, pot fi ridicate personal dupa data de 08.10.2012, in timpul orelor de program cu publicul.

 

Ghid consular

http://www.mae.ro/sites/default/files/2010_ghid-consular_v2.pdf

Care sunt condiţiile de obţinere a vizei pentru cetăţenii moldoveni?

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de viză pentru şederea sau intrarea în România. 

Pentru obţinerea acestei vize solicitantul trebuie să se prezinte la Secţia Consulară a Ambasadei cu 2 fotografii şi cu paşaportul moldovenesc, care trebuie să aibă o valabilitate minimă de încă şase luni de la data expirării vizei române. In plus, solicitantul trebuie sa prezinte Green-Card-ul irlandez (Stamp 1 sau 4), rezervarea biletului de avion, rezervarea de hotel si asigurare medicala valabila pe teritoriul Romaniei. In functie de tipul vizei solicitate, vor trebui produse si alte documente.

Vizele vor fi eliberate în regim de gratuitate.

Vizele acordate cetăţenilor moldoveni vor avea o valabilitate de pana la un an, de regula 6 luni.

Termenul de eliberare a vizelor este de 3 - 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.


Pot apela la Ambasada României pentru obţinerea unui paşaport dacă nu am statut legal în ţara în care mă aflu?

Ambasadele şi consulatele României au datoria de a acorda asistenţă oricărui cetăţean român, indiferent de statutul său în ţara în care se află. În acelaşi timp, cetăţenii României au obligaţia de a respecta regulile de călătorie şi şedere în străinătate, pe întreaga durată a călătoriei sau a şederii.

Ambasadele şi consulatele României nu pot autentifica procuri pentru obţinerea paşapoartelor.
Cererile pentru noi pasapoarte se pot depune doar personal, in Romania, la Prefectura de domiciliu. Recomandăm persoanelor cu statut incert în străinătate să ia în considerare revenirea în România pentru obţinerea paşaportului românesc sau îndeplinirea formalităţilor legale în ţara în care se află, pentru a dobândi un statut valabil. Revenirea în România se poate face în baza unui titlu de călătorie, care se obţine de la ambasadele şi consulatele române din străinătate.


Pot călători în România dacă cererea mea de reglementare a şederii în ţara în care mă aflu este încă în curs de rezolvare?

Fiecare ţară are reguli proprii în domeniul admiterii şi înregistrării străinilor. Recomandăm persoanelor care se află în această situaţie să solicite autorităţilor ţării în care se află informaţii despre condiţiile în care pot părăsi temporar teritoriul acestei ţări, în interiorul perioadei de reglementare a statutului legal. În multe ţări există avocaţi specializaţi în domeniul imigrării străinilor, care pot acorda asistenţă sau pot intermedia contactul cu autorităţile.

Recomandăm persoanelor care decid să se deplaseze în România pentru obţinerea unui nou paşaport să verifice condiţiile în care se pot reîntoarce în ţara în care se află.


Pot obţine un nou paşaport de la ambasadă, dacă paşaportul meu a fost pierdut sau furat?

Ambasadele şi consulatele României nu emit paşapoarte. Paşapoartele sunt emise de DGP din România, în funcţie de localitatea de domiciliu a solicitantului. În cazul cetăţenilor români aflaţi temporar în străinătate, ambasadele şi consulatele României pot elibera titluri de călătorie, cu care persoanele interesate se pot deplasa în România şi se pot adresa direct autorităţilor de paşapoarte pentru obţinerea unui nou paşaport.

Paşapoartele pierdute sau furate trebuie să fie declarate la autorităţile de poliţie din ţara în care vă aflaţi. Pe baza declaraţiei vi se eliberează o dovadă a reclamării pierderii sa furtului paşaportului, pe care o prezentaţi apoi la ambasada sau consulatul României pentru obţinerea noului paşaport.
Recomandăm persoanelor care decid să se deplaseze în România pentru obţinerea unui nou paşaport să verifice condiţiile în care se pot reîntoarce în ţara în care se află.


În cazul în care copilul nostru minor se află în România, iar noi, ambii părinţi, ne aflăm în străinătate, cum putem să îl aducem pe copil să ne viziteze?

Copiii minori nu pot fi înscrişi în paşapoartele părinţilor. Cea mai sigură cale de a îl aduce pe copil în ţara în care vă aflaţi este ca unul dintre părinţi să se deplaseze în România şi să revină împreună cu copilul. Dacă acest lucru nu este posibil, părinţii pot împuternici o altă persoană din România, care călătoreşte în ţara în care ei se află, să îl însoţească pe copilul minor. Împuternicirea trebuie autentificată la ambasada sau consulatul României cel mai apropiat, iar persoana care îl va însoţi pe copil va trebui să prezinte la ieşirea din România împuternicirea părinţilor în original şi un certificat de cazier judiciar emis cu cel mult o lună înaintea călătoriei.

În cazul în care copilul nu are paşaport individual, părinţii vor trebui să împuternicească o persoană din România pentru obţinerea unui astfel de paşaport pentru copil.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care părinţii doresc ca copilul lor minor să călătorească în România însoţit de o altă persoană.
 

În condiţiile în care am domiciliul stabil în străinătate, pot rezolva formalităţile de obţinere a noului paşaport prin poştă?

Nu. Odata cu implementarea generalizata a pasapoartelor biometrice, va trebui sa va prezentati personal pentru prelevarea datelor biometrice (amprente si fotografie).
 
În condiţiile în care am domciliul stabil în străinătate, pot să păstrez buletinul de identitate românesc?

Nu. Potrivit legii, orice persoană are un singur domiciliu şi poate avea mai multe reşedinţe. Buletinul de identitate este documentul care certifică domiciliul unei persoane în România. În condiţiile în care persoana îşi stabileşte domiciliul în străinătate, buletinul de identitate nu se mai justifică, persoana neputând avea două domicilii. Pentru atestarea domiciliului se eliberează paşapoartele de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în care autorităţile române înscriu menţiunea de domiciliu în ţara respectivă.

La obţinerea paşaportului, persoanele care au deţinut buletin de identitate au obligaţia de a preda acest document ambasadei sau consulatului la care au obţinut paşaportul.


Ce trebuie să fac dacă doresc să obţin din nou buletinul de identitate?

Dacă v-aţi stabilit domiciliul în străinătate şi aţi obţinut un paşaport care are înscrisă menţiunea acestui domiciliu, înseamnă că în evidenţele autorităţilor române figuraţi care cetăţean român stabilit în străinătate, care nu mai are dreptul să deţină buletin de identitate. Pentru a redobândi buletinul de identitate este necesar să solicitaţi restabilirea domiciliului în România. Restabilirea domiciliului în România atrage anularea paşaportului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate şi eliberarea buletinului de identitate, care certifică existenţa domiciliului pe teritoriul României.

Pentru obţinerea buletinului de identitate este necesar să dovediţi existenţa domiciliului, cu documente relevante (act de proprietate, act de închiriere, act de luare în spaţiu etc.). Cererile de obţinere a buletinului de identitate se adresează biroului de poliţie din localitatea în care vă stabiliţi domiciliul.

După obţinerea buletinului de identitate, având în vedere că paşaportul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate a fost anulat, puteţi solicita obţinerea unui paşaport individual de cetăţean român, cu menţionarea domiciliuliui în România. 
 

Pot folosi titlul de călătorie pentru o deplasare în altă ţară decât România?

Nu. Titlul de călătorie se eliberează numai pentru deplasările în România. El nu este recunoscut de autorităţile altor state, decât în scopul tranzitării în drum spre România. Chiar şi în acest caz, unele state nu recunosc titlul de călătorie, ceea ce face imposibilă îmbarcarea în cursele aeriene care fac escale în aceste state.

Recomandăm persoanelor care doresc să se deplaseze în România pe baza unui titlu de călătorie să verifice dacă statul în care se face escală, în drum spre România, recunosc acest document. În caz contrar, recomandăm alegerea altei rute de deplasare.


Pot folosi titlul de călătorie pentru reglementarea şederii mele pe teritoriul ţării în care mă aflu?

Depinde de la ţară la ţară. Unele state recunosc acest titlu de călătorie ca document de identitate valabil, în scopul îndeplinirii procedurilor de reglementare a şederii străinilor. Alte state nu recunosc acest document, ci solicită prezentarea unui paşaport emis de autorităţile române.


Este necesară obţinerea vizelor în cazul în care mă deplasez în baza unui titlu de călătorie?

Pentru ţările în care cetăţenii români pot călători fără vize nu este necesară obţinerea vizelor pe titlul de călătorie. Pentru celelalte ţări, recomandăm verificarea necesităţii vizei cu ambasadele sau consulatele ţărilor respective.


Pot folosi titlul de călătorie pentru a mă reîntoarce în ţara din care am plecat?

Nu. Titlul de călătorie este valabil pentru o singură călătorie în România. El îşi pierde valabilitatea la data intrării pe teritoriul României. Fiecare persoană care s-a întors în România în baza unui titlu de călătorie trebuie să obţină un paşaport individual pentru a se putea reîntoarce în ţara din care a plecat sau pentru a putea călători în altă ţară.


Pot folosi titlul de călătorie ca act de identitate, dacă nu am nici un alt act care să îmi ateste identitatea?

Da, în anumite situaţii. De regulă, autorităţile străine nu recunosc titlul de călătorie ca act de identitate, decât pentru scopul tranzitării statului respectiv, în drum spre România.

Titlul de călătorie poate fi folosit ca act de identitate în cazul în care doriţi să faceţi o procură sau un alt serviciu consular la o ambasadă sau un consulat al României, în cazul în care nu aveţi nici un alt act de identitate.


Dacă plătim o taxă de urgenţă la ambasadă, putem obţine paşaportul mai repede?

Nu. Ambasadele şi consulatele nu au posibilitatea grăbirii procesului de emitere a paşaportului. Paşapoartele sunt emise de birourile teritoriale de paşapoarte din România şi se transmit, prin curier, la ambasade şi consulate.


Dacă mi-am schimbat numele faţă de numele avut în paşaportul românesc anterior, pot obţine un nou paşaport pe vechiul nume?

Nu. Orice schimbare de nume trebuie înregistrată la autorităţile de stare civilă din România. Înregistrarea se poate face şi prin intermediul ambasadelor sau consulatelor, prin înscrierea certificatelor care atestă schimbarea numelui (de exemplu, certificatul de căsătorie).

Numele pe care poate fi emis paşaportul este numele actual, care rezultă din actul de identitate cu data cea mai recentă (românesc sau străin). Numele din paşaportul românesc trebuie să fie identic cu numele din certificatul de naştere românesc şi cu numele din actul de identitate străin cel mai recent.

În cazul schimbării numelui în străinătate, trebuie mai întâi să înregistraţi schimbarea numelui la autorităţile de stare civilă din România, care vor emite un nou certificat de naştere pe noul nume sau vor face menţiunea schimbării numelui pe actul de naştere existent. În baza noului certificat de naştere sau a actului de naştere modificat, se va putea emite un nou paşaport.

La fel se întâmplă şi în cazul modificării stării civile. Dacă v-aţi căsătorit în străinătate, trebuie să înregistraţi căsătoria la autorităţile de stare civilă române şi să obţineţi un certificat de căsătorie românesc (acest lucru se poate face şi prin intermediul ambasadelor sau consulatelor României).

Dacă aţi divorţat în străinătate, trebuie să obţineţi recunoaşterea hotărâri de divorţ străine de către o instanţă de judecată din România. Hotărârea judecătorească trebuie să menţioneze numele pe care îl veţi purta după desfacerea căsătoriei. Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine nu se poate face prin intermediul ambasadelor şi consulatelor României, ci numai pe calea justiţiei. În cazul în care nu vă puteţi deplasa în România pentru îndeplinirea acestor formalităţi, puteţi mandata o altă persoană din România care să vă reprezinte. 
 

Se poate înscrie copilul minor în paşaportul altei persoane decât părinţii?

Nu. 

Dacă nu am obţinut certificat de naştere românesc pentru copil, putem să îi obţinem un paşaport de cetăţean român?

Nu. Dacă copilul nu are certificat de naştere românesc, înseamnă că el nu este înregistrat în evidenţa cetăţenilor români şi nu i se poate elibera nici un act. După înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat, actele de înregistrare sunt trimise în România (de către ambasadă sau consulat) şi autorităţile române de stare civilă înregistrează persoana în evidenţa cetăţenilor români. Pe baza acestei înregistrări se va putea ulterior obţine paşaportul sau un alt act de identitate.
 

Dacă suntem doi cetăţeni români, cu domiciliul în România, ne putem căsători în străinătate, la o ambasadă sau la un consulat al României?

La Dublin, datorita prevederilor legale irlandeze, casatoriile oficiate de ambasade sau oficii consulare sunt considerate ilegale. Ambasada noastra nu mai oficiaza casatorii.

Dacă ne-am căsătorit în străinătate, este certificatul de căsătorie străin recunoscut de autorităţile române?

Certificatul de căsătorie străin este recunoscut de autorităţile române dar, pentru a putea produce efecte (schimbarea numelui, obţinerea actelor de identitate etc.), este necesar ca acel certificat să fie înregistrat la autorităţile de stare civilă din România. Înregistrarea se poate face prin intermediul unui mandatar din România, în baza unei procuri de reprezentare.

Dacă m-am căsătorit cu un cetăţean străin, poate el obţine un paşaport românesc?

Nu. Căsătoria nu produce efecte asupa cetăţeniei nici unuia dintre soţi. Nici cetăţenii români căsătoriţi cu cetăţeni străini nu dobândesc automat cetăţenia soţului, nici cetăţenii străini nu dobândesc automat cetăţenia română.

Cetăţenii străini căsătoriţi cu cetăţeni români beneficiază totuşi de termene mai scurte de acordare a cetăţeniei, cu condiţia să îndeplinească toate celelalte cerinţe ale legii cetăţeniei române.
 

Dacă persoana decedată nu are pe nimeni în străinătate care să declare decesul la ambasadă sau la consulat, cum se va putea obţine certificatul de deces?

În acest caz, familia din România va îndeplini formalităţile necesare înregistrării decesului la autorităţile de stare civilă (primărie) române. Este necesar, în acest caz, ca familia să obţină certificatul de deces din străinătate şi celelalte acte necesare.
 

De ce este necesară înscrierea certificatelor străine?

Naşterile, căsătoriile, schimbările de nume şi decesele petrecute în străinătate nu figurează în evidenţele autorităţilor române decât dacă sunt declarate şi înregistrate. Dacă nu sunt înregistrate, autorităţile române nu le pot recunoaşte din oficiu şi nu pot rezolva anumite operaţiuni ulterioare, de care aveţi nevoie. De exemplu, dacă v-aţi căsătorit în străinătate şi v-aţi schimbat numele ca urmare a căsătoriei, autorităţile române de paşapoarte nu vor putea emite un paşaport pe noul nume decât dacă înregistraţi certificatul de căsătorie străin. Ele nu vor putea emite paşaportul nici pe numele dinaintea căsătoriei, pentru că documentele pe care le veţi anexa la cererea de paşaport vor arăta că numele dumneavoastră s-a schimbat.


Se poate face înscrierea certificatelor prin poştă?

Nu. Atunci când faceţi înscrierea, faceţi anumite declaraţii în nume propriu, sub semnătură, cu privire la numele anterior şi cel nou dobândit, cu privire la situaţia căsătoriilor anterioare sau cu privire la relaţia avută cu persoana decedată. Declaraţiile sub semnătură nu pot fi transmise prin poştă. Funcţionarul consular trebuie să se convingă că persoana care semnează declaraţia este cea care figurează în conţinutul actului şi să îi confirme identitatea. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă persoană declară date despre dumneavoastră.


Ce pot face atunci când numele meu a fost modificat printr-o eroare a unui funcţionar străin?

În cazul în care un reprezentant al autorităţii străine v-a modificat numele din eroare şi v-a eliberat un act care are un nume diferit faţă de numele dumneavoastră care figurează în propriul paşaport sau certificat de naştere, puteţi fie să cereţi refacerea actului, fie, dacă acceptaţi această modificare, să îndepliniţi procedura de schimbare pe cale administrativă a numelui, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003. Informaţii detaliate despre această procedură puteţi obţine vizitândhttp://depabd.mai.gov.ro/ (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).
 

După ce am obţinut certificatul de stare civilă, mai trebuie să facem alte formalităţi pentru recunoaşterea lui de către autorităţile statului în care ne aflăm?

Depinde de la ţară la ţară. În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) nu sunt recunoscute decât dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale. În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale străine, certificatele emise de autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă. Legalizarea cu Apostilă se face în România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.

În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt recunoscute direct, fără nici o altă formalitate.

În statele care nici nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, nici nu au încheiat acorduri de recunoaştere a actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi supralegalizate de autorităţile române. Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial se face de instituţia emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.
 

Care este perioada de valabilitate a certificatului de cazier judiciar?

Potrivit legii române, certificatul de cazier judiciar este valabil o perioadă de 6 luni de la data emiterii. Dacă depăşiţi această perioadă, va trebui să solicitaţi şi să obţineţi un nou certificat.


După ce am obţinut certificatul de cazier judiciar, mai trebuie să facem alte formalităţi pentru recunoaşterea lui de către autorităţile statului în care ne aflăm?

Depinde de la ţară la ţară. În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) nu sunt recunoscute decât dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale. În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale străine, certificatele emise de autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă. Legalizarea cu Apostilă se face în România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.

În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt recunoscute direct, fără nici o altă formalitate.

În statele care nici nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, nici nu au încheiat acorduri de recunoaştere a actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi supralegalizate de autorităţile române. Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial se face de instituţia emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.
 

Dacă nu putem ajunge la sediul ambasadei sau consulatului, se pot autentifica procurile prin corespondenţă?

Nu. Prezenţa personală la sediul ambasadei sau consulatului este necesară pentru verificarea de către funcţionarul consular a identităţii persoanei car semnează procura şi a însuşirii conţinutului acesteia. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă persoană declară date despre sau în numele dumneavoastră.

În cazul în care, din cauza distanţei sau a unei alte imposibilităţi de deplasare la ambasadă, nu vă puteţi prezenta personal, aveţi posibilitatea, în funcţie de caracterul procurii, de a o autentifica la un notar local şi apoi de a o legaliza sau supralegaliza la autorităţile statului în care vă aflaţi.

Reprezentanţii ambasadelor şi consulatelor române vă pot oferi detalii despre procedura de legalizare sau supralegalizare prevăzută de legislaţia statului respectiv şi despre tipurile de procuri care pot fi supuse acestei proceduri. 
 

Care este durata rezolvării cererilor de redobândire sau de renunţare la cetăţenia română?

De regulă, o cerere de redobândire a cetăţeniei române sau de renunţare la cetăţenia română se rezolvă într-un termen de minim un an. Ambasadele şi consulatele României nu pot interveni în aceste proceduri, care sunt de competenţa exclusivă a Ministerului Justiţiei.

În anumite cazuri, atunci când autorităţile ţării în care vă aflaţi solicită confirmarea faptului că aţi depus o astfel de cerere, ambasadele şi consulatele române pot emite adeverinţe prin care să certifice depunerea cererilor. Adeverinţele pot fi eliberate numai în cazurile în care cererile au fost depuse prin intermediul ambasadei sau consulatului respectiv.


Dacă nu putem ajunge la sediul ambasadei sau consulatului, se pot trimite actele pentru redobândirea sau renunţarea la cetăţenie prin poştă?

Nu. Procedura cererilor în materia cetăţeniei implică anumite declaraţii pe care le faceţi în nume propriu, sub semnătură. Funcţionarul consular trebuie să se asigure că persoana care semnează declaraţiile este aceeaşi cu persoana la care se referă declaraţia şi trebuie să verifice identitatea. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă persoană declară date despre sau în numele dumneavoastră.